Se făcea că e frig și urât și ianuarie și mergeam la cursul de Reel your Business organizat de Fab Squad Studio și Razvan de la Cine Forma Studio. Știți cum e, nu cunoști oamenii la un eveniment, vorbești din astea: vreme, instagram (în cazul ăsta), pandemie. Dar aici era Ioana care făcuse un tort cu prune scăldate în Fetească Neagră și doar ce îi făcea poze când mă învârteam eu pe acolo. Wait, what? Tort de ciocolată cu fetească neagră? Sign me up :))

Fast forward până-n iulie când ne topeam cu toții între betoane, vorbim pe instagram și ea îmi aduce găluște cu prune, eu îi dau un Aligoté, pentru răcoreală. Și hotărâm să gătim într-o seară împreună.

Ce era pe vision board-ul Ioanei? Surpriză. Poze cu mese frumos luminate în vie și în livezi minunate. Ca să ne înțelegem, Ioana gătește pentru alți oameni foarte des, eu doar la Friendsgiving (și poate de Crăciun). Ne-am gândit pe loc dacă să facem asta împreună. Și ca să n-o mai lungesc, vă zic că două săptămâni mai târziu ne-am hotărât să facem prima cină în vie. Și ce vie. Și ce cină. Și ce oameni.

Într-o vie din Ulați, pe Valea Nucetului, într-o duminică perfectă de octombrie, am mâncat și băut până am amorțit de frig. Willingly.
Alexandra și Filip de la Dagon ne-au fost gazde, Măslineștii au ținut oamenii ocupați cât eu și Ioana pregăteam aperitivele. Am luat-o și pe ulei, și pe vin. Nu vă mai zic de mâncare, că las aici o poză cu meniul. Dar important de reținut e că Ioana a reușit să scoată dintr-un orez simplu, cu bob lung, o nebunie senzorială.

Vinurile toate au fost de la Dagon, evident. Eu am leșinat pentru a 536363 a oară la Sandrige cu tort de ciocolată.


Da’ de ce vă povestesc? Ca să dau sfoară-n țară că la anul deja am programat câte o cină deschisă publicului larg în fiecare lună, din mai până în septembrie. Pe lângă acestea, dacă aveți evenimente private de care vreți să vă bucurați alături de familie și prieteni în vie, fără griji, give me a call, sau un mesaj.

Ce mai voiam să zic… cina nu ar fi fost posibilă în formatul în care s-a întâmplat, fără Alexandra, Ioana, Măslinești, Iulia de la Mugur de Zof care ne-a mentorat în ale aranjatului mesei și ne-a și împrumutat recuzită, Ioana de la Fab Squad & Sanda (in charge of 📷) & toții oamenii care au avut încredere în noi și au fost prezenți.











It was something else. Hai cu luna mai.
P.S. Mă apuc de scris mai mult pe blogul ăsta nenorocit. Și o fac începând de luna asta, nu din ianuarie :)) Living on the edge.
M-am descurcat și azi în viață. La revedere.
Laura
No Comments